Referindu-se la revizuirea Constituției, liderul UDMR Marko Bela a anunțat că formațiunea pe care o conduce nu va renunța la solicitarea eliminării caracterului de ”stat național” al României. Asta deși, apreciază el, știe că șansele ca un asemenea amendament să treacă sunt aproape nule.
“În ceea ce priveşte statul naţional, cunoaşteţi poziţia noastră, această poziţie nu s-a schimbat, încet-încet nu-şi are rostul această definiţie. Deci, în timp ce deja recunoaştem, prin diferite dispoziţii, inclusiv prin dispoziţii incluse în Constituţie, că avem comunităţi naţionale, comunităţi minoritare cu o altă limbă, altă identitate naţională în România şi aceste comunităţi beneficiază de anumite drepturi, într-o astfel de situaţie, ideea că România ar fi statul unei singure naţiuni, al unei singure identităţi, nu-şi mai are rostul”, a declarat Marko Bela.
Atenție, Marko Bela a ținut să precizeze că propunerea nu vizează și eliminarea caracterului de ”stat unitar” din Constituție.
Poziția liderului UDMR este mai mult decât normală. Necesar în anumite contexte istorice (Unirea Principatelor, Marea Unire de la 1918) pentru a legitima România pe plan internațional, caracterul de ”stat național” a devenit, între timp, anacronic. Am mai scris despre anacronismul definiției, oferind câteva exemple (completate și de cititori): de la Herta Muller la Boloni, Gabriela Szabo, Ekaterina Szabo, Eva Tofalvi, Josef Kappl, Sobi Cseh, Emerich Jenei și mulți alții, mai cunoscuți sau mai puțini cunoscuți.
Pe termen lung păstrarea acestui ”caracter național” poate fi o piedică și pentru o eventuală unificare sub umbrela Uniunii Europene a Moldovei de dincolo de Prut cu România, ținând cont de comunitățile minoritare (în special cea rusă) din această regiune. ”Caracterul național” al statului român ar putea justifica opoziția respectivelor comunități la un astfel de proiec