Nu trebuie demonstrată realitatea că pădurile au reprezentat şi încă mai pot reprezenta moneda de schimb în timpul alegerilor. Garda Naţională de Mediu în cursul anului 2004 atât cu ocazia alegerilor locale, cât şi acelor parlamentare a reuşit să diminueze acest fenomen folosit atât în anul 1996 şi 2000.
Este cunoscut faptul că până la punerea în aplicare a Legii nr. 18/1991 privind retrocedarea terenurilor, pădurile erau gospodărite prin structuri silvice de stat. Odată cu retrocedarea pădurilor, paza acestora se realizează de fiecare proprietar individual ori în asociaţii sau în cele mai bune cazuri pe bază contractuală, prin unităţi silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ori private.
Din datele furnizate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în baza legilor nr. 18/1991 şi 1/2000, în perioada 1991 - 2004 au fost retrocedate păduri în suprafaţă de 2.051.214 ha, din care persoanelor fizice suprafaţa de 685.500 ha.
Începând cu decembrie 1999, Guvernul României, ca să poată asigura supravegherea celor peste 2 milioane ha de pădure cedate de R.N.P. - Romsilva dar şi pentru un control real cu privire la activităţile R.N.P. - Romsilva şi a firmelor ce operează în domeniul forestier, a creat structuri centrale şi teritoriale pentru controlul respectării regimului silvic. Aceste structuri, cuprindeau la început aproape 800 de inspectori silvici organizaţi în inspectorate silvice teritoriale.
Din 2001, aceste instituţii au avut o involuţie puternică şi continuă în urma căreia au pierdut aproape trei sferturi din efective, astfel că în prezent numărul inspectorilor silvici este puţin peste o sută (un inspector la 55.000 de hectare), număr ridicol în raport cu prevederile legale care stabilesc necesitatea unui inspector la 15.000 ha. Practic, începând cu anul 2001, statul a abandonat pur şi simplu responsabilităţile sale faţă de pă
