Goblenurile care ies din mâna ploieştencei Maria Ercău sunt picturi desăvârşite realizate din aţă colorată pe pânză. Femeia lucrează până la şase luni de zile pentru un tablou.
Maria Ercău a început să coasă foarte devreme, în familie. Mama ei ţesea macaturi şi cuverturi în război sau împodobea ii cu broderii complicate astfel că a transmis şi fiicei înclinaţia pentru cusăturile migăloase. La numai 11 ani, Maria Ercău a vândut primele ii realizate şi cusute de ea, fiecare cu 250 de lei. "Era o viaţă dură atunci. Trebuia să-mi ajut mama cu orice îmi stătea în putinţă. O secondam la război, coseam la lumina lămpii şi mergeam la munca câmpului", îşi aminteşte femeia.
A plecat din Pietrari pentru a urma şcoala în Ploieşti şi aici s-a şi angajat, lucrând până la pensie ca laborant la fostul DERO. "Mi-a plăcut foarte mult meseria de chimist. Eram responsabilă pentru măsurătorile ingredientelor din compoziţia detergentului şi a diverselor lacuri şi vopsele. Era o muncă serioasă", spune Maria Ercău.
După ce s-a pensionat, a început să se ocupe de ceea ce îi place cel mai mult, goblenurile. S-a înscris la un cerc de profil din Ploieşti şi participă la expoziţii din oraş, dar şi din Cheia sau Buşteni.
Cosmeticiana personală
Spre deosebire de alţi artişti ai goblenului, Mariei îi place să inoveze. "În primul rând, atunci când aleg un model mă orientez spre pictori consacraţi, kitsch-ul mă întristează. De multe ori, schimb culorile peisajelor sau ale florilor cu altele care mi se par mai potrivite. Astfel, un goblen nu seamănă niciodată cu modelul propus de fabrică. Sunt unice", ne explică Maria Ercău.
Că este astfel, este vizibil cu ochiul liber. Dacă te uiţi la un goblen al ploieştencei aproape nici nu-ţi dai seama că sunt tablouri realizate cu acul şi nu cu pensula. Până la 80 de culori desenează în amănunte minuţioase fiecare detaliu al unu