A fost adus să redeseneze, tocmai în anul de vârf al crizei, businessurile din România ale miliardarului Ţiriac. Ce a reuşit să facă Petru Văduva în primele 400 de zile ale mandatului său?
Doar o lună şi jumătate a negociat Petru Văduva preluarea conducerii afacerilor din România ale familiei Ţiriac. Ori se plictisise să administreze activele propriului său fond de investiţii Intreprid GEM (înfiinţat în 2007, imediat după ce venise de la Moscova), ori miliardarul era disperat să găsească un înlocuitor pentru Anca Ioan, al cărei contract expira la sfârşitul anului 2008. Cert este că cei doi au bătut palma fără prea multe ezitări. Momentul nu era deloc favorabil. Criza financiară lovise puternic economiile lumii, iar în România apăreau deja primele semne.
Petru Văduva, 48 de ani, trecuse până atunci, ca manager şi consultant de investiţii, prin patru crize: cele din Mexic şi Asia, apoi criza internetului şi recesiunea din Rusia. Tăvălit prin aceste experienţe, nu i-a fost greu să preia la începutul lui 2009 şefia unui holding cu o cifră de afaceri de peste două miliarde de euro în anul anterior. A găsit un grup în care firmele funcționau independent una de alta și nu potrivit unei viziuni unitare de business.
Ion Ţiriac Holding (ITH) era o structură dispersată, formată din 25 de companii, în şapte domenii de activitate, cu aproape 3.000 de angajaţi. Misiunea lui Văduva: restructurarea. Grupul avea pierderi, despre care acesta nu oferă detalii, şi expuneri riscante pe două dintre cele mai afectate pieţe: auto şi imobiliare.
Mai citeşte şi:
Ion Ţiriac: "Suntem sclavii americanilor"
A găsit un stoc de maşini de trei ori mai mare faţă de cel optim şi două ansambluri rezidenţiale nefinalizate, care însumau investiţii de peste 250 de milioane de euro, prin urmare deschis două „fronturi de luptă". A format o