O nouă tehnică de dializă poate da peste cap socotelile marilor companii
Profesorul doctor Alexandru Ciocâlteu, managerul Spitalului "Sfântul Ioan" din Bucureşti, este autorul unei invenţii care ar putea reduce de aproximativ zece ori costurile dializei. Invenţia este extrem de valoroasă pentru sistemul nostru medical, nevoit să deconteze anual aproximativ 100 de milioane de euro pentru dializă. Dar invenţia este şi mai valoroasă pentru pacienţi: pentru cei peste 10.000 de dializaţi din ţara noastră, pentru cei peste 300.000 de dializaţi din Europa, pentru cei peste 1 milion din întreaga lume.
Despre invenţia sa, preţuită deja cu aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva (21-25 aprilie 2010), profesorul Ciocâlteu spune că are la bază o idee simplă. Îi vine uşor să o definească aşa, dacă ne gândim că din 1975 profesează în domeniul dializei. Invenţia pleacă de la faptul că peritoneul - prapurele care ţine maţele - poate să joace rolul de rinichi. Este montat un manşon compatibil cu ţesutul uman, care comprimă vena portă. Astfel sunt stoarse controlat toxinele şi sunt eliminate prin vezica urinară, printr-o valvă unidirecţională. Pacientul scapă de ţeava din burtă pe care din şase în şase ore se toarnă 2 litri de soluţie, ceea ce se întâmplă în actuala dializă peritoneală, şi de venitul de trei ori pe săptămână la spital, aşa cum se cere în hemodializă. Noua tehnică de dializă permite o spectaculoasă scădere a riscului infecţiilor, fenomen obişnuit în dializa peritoneală; nu mai există fluctuaţii de tensiune arterială; bolnavul îşi controlează singur cantitatea de urină eliminată zilnic; riscul insuficienţei cardiace scade considerabil.
În mod miraculos, invenţia profesorului Ciocâlteu a pornit cu dreptul chiar din ţară, cu dosarele depuse la OSIM şi cu aprobările de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare
