articol publicat în Academia Caţavencu
De ce e socotit Adrian Marino cel mai nevinovat dintre turnători? Am citit destule luări de poziţie care-l apărau pînă la totala albire pe cel care a turnat o bună parte a dispaorei române, de la Eliade, la cei de la Europa Liberă? Explicaţia este în cartea sa de memorii, mai precis în cei pe care îi înjură eseistul clujean. Cei care îl apără pe Marino îi înjură, de fapt, prin ricoşeu, pe cei din carte. E simplu şi banal. Pleşu, Liiceanu, Noica, Eliade o iau de la Marino! Atunci, trăiască Marino! Merită să-l salvăm ca reper moral, să-l omagiem, să-l glorificăm şi să-l spălăm de vină. Hai că a fost deţinut politic, deci e scuzabil. Deci, e curat. Păi, dacă e curat, e, de fapt, foarte curat. Jenant raţionament. Cu atît mai jenant cu cît dovezi clare demonstrează activitatea febrilă de colaborator al Securităţii. Marino nu a fost turnător, dacă prin turnător înţelegem omul care mai dădea cîte od elaraţie ofiţerului de legătură despre colegi. Nu, Marino a îndeplinit misiuni pentru Securitate, s-a infiltrat în exilul românesc şi a dat note despre diverse personalităţi. Am tot auzit spunîndu-se că nu-i putem judeca pe foştii deţinuţi politici, că au fost obligaţi să toarne. De acord, dar nu au fost obligaţi să meargă în străinătate. Asta a fost, deja, o opţiune personală de pactizare cu duşmanul. O opţiune luată în libertate, nu în birourile gardienilor din puşcăriile comuniste. Adrian Marino şi Nicolae Balotă, ca să aduc în discuţie alt caz, au profitat de Securitate şi, în schimbul turnătoriilor, au călătorit nestingheriţi în Occident, primind misiuni. Sute de deţinuţi politici care au ieşit din puşcării şi au semnat un angajament nu au mers mai departe, nu au făcut pact suplimentar cu Securitatea pentru a călători.
articol publicat în Academia Caţavencu
De ce e socotit Adrian Marino cel mai nevinovat
