Inspirat dintr-un caz real, filmul demonstrează că bunăvoinţa şi compasiunea pot salva vieţi.
Conform dicţionarului de film Larousse, „Copilul săbatic/L’Enfant sauvage” este filmul care reprezintă cel mai bine personalitatea lui François Truffaut; o meditaţie pe tema întregii sale opere: importanţa şi frumuseţea culturii, a gestului prin care o persoană îi transmite celeilalte tot ce are mai preţios.
În vara anului 1798, în pădurea Aveyron din sudul Franţei este găsit un băiat de 11-12 ani, gol. La prima vedere, se pare că a trăit ca un animal sălbatic, este incapabil să vorbească şi să înţeleagă limbajul oamenilor.
Copilul este adus la Paris şi internat într-un spital pentru surdomuţi. Aici, este consultat de tânărul medic Jean Marc Gaspard Itard (François Truffaut), care-şi dă seama că băiatul nu este nici surd, nici retardat precum ceilalţi copii din spital. El crede că într-un mediu adecvat, ajutat cu grijă şi răbdare, tânărul sălbatic, pe care îl botează Victor (Jean-Pierre Cargol), poate deveni un băiat ca toţi ceilalţi.
Pentru asta, Itard cere şi obţine tutela copilului. La periferia Parisului, ajutat de menajera sa, doctorul se dedică în totalitate copilului. Acesta îi răsplăteşte eforturile binefăcătorului său şi începe să dea semne de afecţiune, sensibilitate şi inteligenţă.
Filmul este inspirat de cartea lui Jean Itard - „Mémoires et rapport sur Victor de l’Aveyron”.
21.10 - TVR CULTURAL
