Eugen Roşca este un poet neinţeles. Şi neinţeles va rămâne, pentru că foloseşte cuvintele la intâmplare, crezând in mod greşit că menirea poetului este să-l lase pe cititor perplex. Cartea sa, "Se aude tangent amintirii", conţine nu versuri, ci o babilonie lipsită de o justificare estetică:
"Patru la Preşedinţie/ una după catafalc/ şi două penaj. // Rostogolita Mare Pasăre rotundă şi bolnavă/ e-acum, chiar in momentul ăsta,/ asfaltată fortuit (de vie) in sub-baraj.// Şi a venit atunci Calamitatea Naturală Epocală/ ca un mare cub in straturi-doi/ şi am intrat cu tot extractul meu sub etajeră...//... şi d-aia te-am uitat,/ Prinţesa Blanca."
Ion Barbu, cel mai cunoscut poet ermetic din literatura română, a scris versuri greu descifrabile, dar nu indescifrabile. In plus, la Ion Barbu există o esenţializare esoterică, o muzică a ideii care salvează de fiecare dată textul. La Eugen Roşca, nu există decât un fel de delir verbal, ininteligibil şi rebarbativ.
Artă de a complica inutil - e tot ce se poate spune despre acest mod de a scrie. Uneori in poezie sunt introduse şi cifre, care nu fac decât să accentueze impresia de galimatias.
"Cele 24 de naturi epidemice de dimineaţă/ cu comentariul de a fi erori;// cele 18 ordine de cavitate/ de proprietate imobiliară pentru diferite boli;/ apoi, sublim,//ultimele 9 mărimi recidivante/ absolut-definitiv-substanţiale,/ din care 4... noi murim."
E adevărat, noi murim, dar murim de plictiseală.
Anunţ
Alex. Ştefănescu nu mai lucrează la "România literară". Noua sa adresă poştală este: Bucureşti, O.P. 22, c.p. 22. Cea electronică rămâne alex2108145@yahoo.com
ALEX. STEFANESCU. Critic si istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Nascut la 6 noiembrie 1947. Autor a 15 carti, dintre care a avut un mare ecou "Istoria literaturii romane conte
