Un scut antiracheta al NATO, complementar cu cel al americanilor si politica portilor deschise ale Aliantei, au fost cele doua teme pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen le-a dezvoltat in declaratiile de presa facute vineri in urma intrevederii cu ministrul de externe Teodor Baconschi. Sistemul antiracheta are niste costuri mici, fata de efectele sale, a spus Rasmussen, care a subliniat si ca pozitia adoptata de NATO la Summit-ul de la Bucuresti privind aderarea Ucrainei si Georgiei ramane valabila.
Secretarul general al NATO si-a inceput discursul multumind Romaniei pentru angajamentul in cadrul Aliantei si pentru contributia cu trupe la misiunea din Afghanistan, remarcand faptul ca "soldatii romani fac o treaba foarte buna" acolo.
Preocuparea sa insa a fost sa vorbeasca despre scutul antiracheta al NATO, complementar cu cel al SUA, asupra caruia ar trebui sa se ia o decizie la Summit-ul NATO de la Lisabona, din acest an. "Dau o mare importanta unui sistem antiracheta puternic si eficient, care sa acopere toti aliatii. Suntem in fata unei amenintari reale, Iranul are o tehnologie capabila sa laseze rachete care sa loveasca tinte in orase ale Europei", a spus secretarul general al NATO.
El a adaugat ca este o chestiune esentiala protejarea impotriva acestor rachete si a remarcat faptul ca SUA au propriul scut, unii aliati au sisteme care sa le protejeze trupele din teatrele de operatiuni. "Intrebarea este de ce sa nu ne protejam toti cetatenii? Tehnic si militar este viabil, economic e posibil. Costul aditional al sistemului NATO va fi mai mic de 200 de milioane de euro, impartit in 10 ani si suportat de 28 de aliati. Este un cost foarte mic si este dobligatia noastra sa profitam de aceasta oportunitate. Sper ca la Summit-ul de la Lisabona, scutul antiracheta sa devina o misiune a NATO", a spus Aders Fogh Rasmussen
