Vulcanii sunt manifestarea unor forţe care rămân încă misterioase pentru om. În orice caz, ei ne reamintesc faptul că noi, oamenii, nu suntem chiar stăpânii planetei şi că în orice moment aşa-zisa noastră civilizaţie construită cu atâta orgoliu poate să dispară sub un nor gigantic de cenuşă.
Cine vizitează, în Italia, oraşele antice Pompei şi Herculanum, mumificate de cenuşa şi de lava Vezuviului, îşi dă seama că nu există absolut nici o lege în Univers de natură să interzică reproducerea acestui scenariu. Iar despre misterioasa civilizaţie a Atlantidei se spune chiar că ar fi dispărut în urma erupţiei unui vulcan...
Deseori, vulcanii au fost divinizaţi de oameni, şi pe bună dreptate, întrucât ei reprezintă forţa focului, fără de care însăşi civilizaţia nu este posibilă. În panteonul romanilor, Vulcan era zeul focului şi al artelor metalurgice. Iar în Japonia, simbolul ţării este un vulcan, celebrul Fuji, care este şi munte sfânt. Un japonez care nu efectuează măcar o dată în viaţă un pelerinaj pe Muntele Fuji nu este un adevărat japonez.
Vulcanii au însă, în zilele noastre, şi un puternic impact asupra economiei. Din acest punct de vedere, ei ar putea fi împărţiţi în două mari categorii: cei răi şi cei buni. Vulcanii răi sunt cei care, atunci când strănută, împrăştie în jur cenuşă şi pietre, iar uneori, aşa cum a fost cazul cu vulcanul islandez, împiedică avioanele să zboare şi paralizează o bună parte a Europei, ruinând firmele de turism.
Vulcanii buni sunt cei care scuipă doar lavă incandescentă, creează prin aceasta un spectacol continuu şi favorizează, în consecinţă, turismul. Etna este un astfel de vulcan bun, una dintre principalele atracţii ale Siciliei, la rivalitate cu vestigiile antice. Zilnic, zeci şi zeci de autobuze cu turişti pleacă de la Catania, dar şi din alte oraşe ale Siciliei, având ca destinaţie cra