Evaziunea fiscală ajunge la aproape jumătate din piaţa tranzacţiilor de cereale, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe locul doi se află piaţa produselor din carne. Organizaţiile companiilor legale din domeniu acuză implicaţiile politice ale evaziunii.
Într-un raport al Consiliului Concurenţei, publicat la sfârşitul anului trecut, se arată că numai la comerţul cu grâu „tranzacţiile nefiscalizate, pentru care nu se plătesc TVA şi alte taxe şi impozite, reprezintă 40% din totalul pieţei româneşti". „Acest lucru conduce la pierderi semnificative generate bugetului de stat şi la dezavantaje competitive create participanţilor corecţi", precizează raportul. Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniela Giurcă, confirmă datele prezentate de Concurenţă. „La cereale este cea mai mare evaziune. Apoi, la distribuţia de carne. Bugetul este puternic afectat", ne-a declarat Giurcă, fără să dea însă cifre concrete. Preşedintele Sindicatului din Panificaţie şi Morărit (Rompan), Aurel Popescu, susţine că, potrivit unui studiu întocmit de experţi, piaţa grânelor se ridică la un miliard euro anual, susţinând că la cereale se ajunge ca 50% din tranzacţii să fie nefiscalizate, „iar în industria alimentară 60 de procente". La rândul său, Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, a precizat că tranzacţiile „la negru" în industria cărnii ajung la 4 miliarde euro pe an.
Reţeta fraudelor
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, ne-a explicat modul în care funcţionează reţeaua evaziunii fiscale din agricultură. „Afaceristul merge direct la tarla, cu geanta de bani, şi cumpără cerealele la un preţ mult mai mic decât pe piaţa legală, direct de la producător. Fără acte în regulă. Nu plăteşte depozitarea şi duce grânele direct la moară. Morăritul se face, de asemenea, fără chitanţă sau factură. Cu banul jo