Tinerii de astăzi consideră plictiseala o adevărată ameninţare pentru viaţa lor, arată un studiu etnografic realizat la nivel naţional, pe parcursul a patru luni, de Nescafé, cu sprijinul agenţiei McCann Erickson şi al antropologului Raluca Moise.
Studiul a fost realizat pe trei categorii: adolescenţi, de la 14 la 18 ani, tineri, între 18 şi 25 de ani, şi tineri profesionişti, persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani. „Am încercat să acopăr calitativ toate zonele ţării, am stabilit trei - patru persoane din fiecare categorie de vârstă", spune antropologul Raluca Moise. Prin plictiseală, spune ea, tinerii înţeleg acele momente ale zilei în care nu li se întâmplă nimic, în care sunt, de exemplu, între casă şi şcoală sau între şcoală şi locul de întâlnire cu prietenii.
Metode clasice
Activitatea preferată antiplictiseală este timpul petrecut cu amicii, fie că este vorba de întâlniri sau de conversaţii telefonice sau online, arată un alt studiu, „The phenomenon of boredom" (Fenomenul plictiselii), citat de reprezentanţii Nescafé.
Ca soluţii antiplictiseală, tinerii aleg să comunice cu cei mai buni prieteni, prin intermediul telefonului mobil, prin sms, sau online, să se înscrie în diverse cluburi, la cursuri de limbi străine sau de bricolaj, să vizioneze filme sau să citească. Tinerii îşi valorifică însă cel mai mult timpul liber distrându-se şi cheltuind cea mai mare parte a banilor pe care îi au achiziţionând noi gadgeturi sau prin ieşiri cu prietenii în cluburi, la film sau la terase.
„Tinerii români combat plictiseala prin utilizarea noilor tehnologii sau prin petrecerea timpului bând o cafea şi stând cu prietenii. Consumul cafelei se integrează foarte bine în tehnicile lor de socializare", spune antropologul. Adolescenţii şi tinerii au o viaţă mult mai intensă, diversă, mai multe grupuri de socializare şi de apartenenţă, explică
