… spuneti-i cum vreti. Spuneti-i viclenie, spuneti-i instinct politic sau pur si simplu instinct de supravietuire. Dar Traian Basescu pare ca realizeaza ceea ce nouazeci si doi de senatori, de toate culorile politice, nu pot intelege si pace – si-anume ca nu poti scuipa in fata un popor in vreme ce-i reprosezi ca e murdar pe obraz si-i ceri sa se spele cu apa rece. Nu neaparat pentru ca nu frumos sau pentru ca nu e moral. Ci, pur si simplu, pentru ca (mai cu seama in aceste conditii) e un gest sinucigas din punct de vedere politic. Spuneam mai devreme ca primul pas pentru refacerea legii ANI trebuie sa inceapa de la cererea SAR si IPP: presedintele sa refuze promulgarea.
Iata raspunsul complet al lui Basescu:
Intrebare: Veti promulga legea ANI?
Basescu: Nu a ajuns la mine. Va asigur ca nu voi promulga o lege care e in afara a ceea ce s-ar fi putut face tinandu-se cont de observatiile CCR. Daca s-au facut excese in diminuarea capacitatii ANI de a raspunde motivului pentru care a fost creata, cu siguranta o intorc inapoi.
Nu va repeziti sa spuneti ca raspunsul lasa prea multe portite deschise pentru interpetrare si, deci, nu poate fi credibil. S-ar putea ca atunci cand o respinge – cum cred ca o va face – sa fiti nevoiti sa apelati la alte sofisme.
Bun, sa zicem ca o respinge. Si ce? Ce zice Basescu? “Nu a folosit la nimic faptul ca am semnalat cand s-a dat faimoasa lege a pensiilor, ca fondul de pensii va ramane fara acoperire. In campanie am spus ca fondul de pensii e in colaps. Am intors inapoi Legea salarizarii diplomatilor, am primit-o inapoi in 48 de ore. Nu ma scuz, si eu sunt parte a clasei politice, am facut si eu erori pe care le-am recunoscut, desi se exagereaza cand se vorbeste de promulgarea Legii salarizarii personalului din invatamant. La unanimitatea care a fost, o primeam inapoi la fel“.
Aici intervine pasul doi, de c
