Scurtarea timpilor în care se iau decizii administrative şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene sunt două efecte vizate prin descentralizarea spitalelor. Va creşte şi calitatea actului medical? De la 1 iulie, 373 de spitale vor trece din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a consiliilor locale şi judeţene. Asta, după ce un program-pilot desfăşurat în Bucureşti şi Oradea a avut rezultate pozitive, printre care scăderea duratei medii de spitalizare şi a
Scurtarea timpilor în care se iau decizii administrative şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene sunt două efecte vizate prin descentralizarea spitalelor. Va creşte şi calitatea actului medical?
De la 1 iulie, 373 de spitale vor trece din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a consiliilor locale şi judeţene. Asta, după ce un program-pilot desfăşurat în Bucureşti şi Oradea a avut rezultate pozitive, printre care scăderea duratei medii de spitalizare şi a mortalităţii intraspitaliceşti.
Conform Ministerului Sănătăţii, măsura ar urma să îmbunătăţească serviciile medicale furnizate pacienţilor, prin scurtarea timpilor de adoptare a unor decizii administrative. Teoretic, ideea este bună, dar ce se va întâmpla în practică? „Primăriile şi consiliile locale, cu câteva excepţii, nu au arătat că înţeleg uriaşa responsabilitate care va apăsa pe umerii lor“, spune, cu scepticism, Alexandru Popescu, director comercial la Centrul Medical Unirea.
Dar managerii şi autorităţile direct implicate în acest proces preferă să privească jumătatea plină a paharului. „Este un pas înainte“, crede Sanda Patrichi, manager la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, unitate care va trece în subordinea Consiliului Judeţean. „Însă este important ca şi finanţarea să fie asigurată, pentru că 70%-75% din bugetul unui spital provine din decontările caselor judeţene de asigurări de sănătate, iar restul, de
