Presedintele Traian Basescu nu este de acord cu demisia guvernului Boc, pe motiv ca in acest moment doar o criza politica ii mai lipseste Romaniei. De partea cealalta, opozitia, sindicatele si o mare parte din populatie socotesc ca guvernul Boc nu este capabil sa scoata Romania din groapa.
Cu alte cuvinte, dilema ar fi: ce e de preferat, o conducere stabila, dar complet decredibilizata sau o conducere noua, cu pretul trecerii prin perioada critica a schimbarii de guvern? Probabil ca adevarul trebuie cautat undeva la mijloc.
Argumentatia lui Traian Basescu este corecta doar pana la un punct. In acest moment, in Parlament exista o majoritate destul de solida pentru ca demisia guvernului sa nu provoace o criza politica. Teoretic, cu o astfel de majoritate, schimbarea poate fi facuta foarte repede. Sigur, UNPR ar pretinde o parte cu mult mai mare, dar nu cred ca PD-L ar fi foarte trist sa renunte la minsterul Muncii, de exemplu, pe care il vizeaza Marian Sarbu.
Asta nu insemana ca o criza nu ar exista. Criza s-ar declansa in PD-L, iar Traian Basescu pe aceasta vrea sa o evite. Este evident ca in principalul partid de guvernamant spiritele sunt incinse. Cei lasati multa vreme in linia a doua au inceput sa-i sara in gat lui Emil Boc, unii maraie chiar impotriva deciziilor lui Traian Basescu.
Parlamentarii si liderii din teritoriu sunt ingroziti sa mai dea ochii cu electoratul, iar clientela politica numai de austeritate si sacrificii nu vrea sa auda dupa investitiile masive din campania prezidentiala.
In aceste conditii, desemnarea unui premier care sa-i fie fidel lui Traian Basescu, dar sa fie si agreat de partid, s-ar putea dovedi o misiune extrem de dificila. PD-L nu vrea austeritatea care sa-i amputeze sansele electorale si nici nu accepta sa piarda clientela, dar un premier care sa lase robinetele deschise ar