Acuzaţii vechi de când lumea persistă între angajatori şi universităţi pe tema legăturii dintre piaţa muncii şi programele educaţionale. În timp ce angajatorii aşteaptă ca absolvenţii să răspundă cerinţelor jobului, studenţii se mândresc cu diplomele pe care le au.
O dezbatere aparent fără sfârşit: absenţa unei legături clare între competenţele pe care le au studenţii atunci când încearcă să pătrundă pe piaţa muncii şi cerinţele efective ale unui job.
Discuţia a fost lansată şi la prima ediţie a Forumului Educaţiei, organizată săptămâna trecută de Fundaţia „Dinu Patriciu", Liga Studenţilor Români în Străinătate şi Fundaţia Codecs pentru Leadership.
lipsă de comunicare
O primă concluzie: există o lipsă acută de dialog între angajatori şi instituţiile de învăţământ superior, iar multe dintre cunoştinţele pe care profesorii le consideră importante pentru absolvent, sunt văzute drept inutile sau pur şi simplu ignorate de către angajatori. Prezent la eveniment, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că ar fi o greşeală ca piaţa muncii să fie complet legată de universităţi.
„Şcoala nu trebuie doar să servească piaţa muncii, dar să intuiască nevoile ei şi să formeze tineri care să prevadă, la rândul lor, evoluţia acestei pieţe a locurilor de muncă. Statisticile europene arată că în prezent oamenii îşi schimbă profesia de cel puţin trei ori pe parcursul vieţii", spune Funeriu.
Dezbaterea despre universităţi a cuprins şi o parte despre etica din aceste instituţii. Profesorii prezenţi au spus că etica este mai mult decât nepotismul şi plagiatul. Profesorul Radu Gologan, preşedintele Societăţii Matematice din România, e de părere că problemele învăţământului românesc încep încă de la clasele mici.
„În clasa întâi, copiilor nici nu le trece prin cap să copieze sau să fure, dar pentru că au modele de aşa-natură şi văd că se pot o
