Propunerea Biroului Permanent la PD-L de a amâna alegerile interne până la începutul anului viitor e ultimul avertisment pe care Emil Boc îl primește din partea propriilor colegi de partid. Când membrii BP spun că, la ora actuală, nu e momentul pentru alegeri au dreptate. Dar nu atât pentru că ar fi prea ocupat Guvernul (oricum îi rezolvă Băsescu o mare parte din muncă), ci pentru a-i hotărî destinul lui Emil Boc.

Organizarea alegerilor în vară ar pica cum nu se poate mai prost în PD-L. Fie că îl reconfirmă pe Boc, fie aleg alt președinte, imaginea ar rămâne la fel de șifonată. Pe de altă parte, în vară nici nu l-ar prea putea schimba pe Boc. Ar fi ca și cum i-ar retrage sprijinul politic și, implicit, detronarea lui din fruntea partidului ar însemna și înlocuirea lui din funcția de prim-ministru. Pentru că ar fi amuzant să avem un premier care nici măcar de încrederea propriului partid nu s-ar bucura.

La începutul anului viitor, situația ar fi cu totul alta. De altfel, Sebastian Lăzăroiu a și declarat astăzi că, în cazul în care măsurile de austeritate nu-și produc efectele scontate (atenție) până la sfârșitul anului, Emil Boc ar trebui să-și prezinte demisia. Așadar, alegerile de la începutul lui 2010 ar pica extrem de bine ca PD-L să se dezică de Boc atât ca premier, cât și ca șef de partid.

Astfel, atât propunerea Biroului Permanent, de amânare a alegerilor interne până în 2011, cât și declarația lui Lăzăroiu arată cam care mai e speranța de viață a Guvernului Boc. Desigur, Emil Boc mai are două arme la îndemână: să forțeze desfășurarea alegerilor în vară și/sau să se dea peste cap și încă de la sfârșitul lui 2010 să existe semnale că România a ieșit (sau e pe cale să iasă) din criză.

Propunerea Biroului Permanent la PD-L de a amâna alegerile interne până la începutul anului viitor e ultimul avertisment pe care Emil Boc îl primește din pa