În 2003, Ministerul Transporturilor primea fonduri Phare în valoare de 7 milioane de euro pentru construirea a 26 de platforme de inspecţie rutieră. Prezente în mai toate ţările europene, acestea ar fi protejat infrastructura prin descurajarea transporturilor suprasolicitate.
După şapte ani, nici un centimetru din cele 26 de platforme nu este operaţional. În schimb, sume frumoase de la buget au fost date pentru exproprierea terenurilor necesare construirii acestor platforme - în jur de 320.000 de euro. Mai mult, consorţiul care a câştigat licitaţia, SCT Bucureşti SA & MB Telecom Ltd SRL, ce a pierdut bani şi timp în proiectele administrate cu „responsabilitate" de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), îşi vrea investiţia înapoi.
Astfel că tot statul va fi cel care va plăti în jur de 1,5 milioane de euro! Mai mult, finanţarea UE a fost retrasă. Astfel că în România anului 2010, transportatorii de mare tonaj sunt încă traşi pe dreapta care pe unde pentru cântărire, în condiţiile în care sprijinul european a fost ratat.
În capitolul găurile negre ale sistemului românesc se înscriu cu brio şi platformele de inspecţie rutieră - benzi betonate în lateralul drumurilor naţionale, cu o lungime de 110 metri şi dotate cu instalaţii de cântărire dinamică pentru preselecţia vehiculelor grele ce urmează să fie cântărite. Deşi avea fondurile Phare pe masă, companiei i-a fost greu să îşi respecte chiar prevederile trecute de experţii proprii în caietul de sarcini.
„La un an de la semnarea contractului, CNADNR nu reuşise să ne dea amplasamentele pe care să începem investiţia. Au venit ulterior cu 15 astfel de terenuri, altele decât cele prevăzute în contract şi aprobate la Bruxelles. Ne-au cerut să lucrăm pe noile terenuri. Ulterior, când au trebuit virate sumele necesare investiţiilor, au
