Emil Boc a spus cu subiect si predicat ca, daca nu taie acum toate salariile si toate pensiile, din iarna nu va mai avea bani sa le plateasca deloc. Este aceasta o sperietoare, care sa ne faca sa primim taierile cu inima usoara, sau este adevarul gol-golut care ne asteapta in viitorul apropiat?
Speriat de posibilitatea ca Romania sa intre total in incapacitate de plata, este la fel de posibil ca anuntul lui Boc sa preveasteasca ceea ce se va intampla oricum, chiar daca taierilor nu se vor opri aici.
Se poate ca anuntul sa aiba doar rolul de a obisnui bugetarii cu ideea ca, intr-o buna zi (nu tocmai foarte departata) pur si simplu nu isi vor mai primi deloc salariile si pensiilor. Iar asta sa vina indiferent cat de mult va taia acum, cat de mult va mai hacui lefurile si in viitorul apropiat, cat de mult vor creste taxele si impozitele. Caci, nu trebuie sa avem niciun dubiu, aceasta este doar prima runda a curbei de sacrificiu. Lipsa de incredere in masurile Guvernului Boc lasa loc oricui sa presupuna orice in legatura cu viitorul sau si al tarii sale.
In Romania acestor vremuri este posibil sa se intample orice pentru ca pana acum guvernantii ne-au demonstrat ca distanta dintre promisiunile si asigurarile lor si realitatea pe care noi o traim zi de zi poate fi infinita. Din acest paralelism te poti astepta sa rezulte cele mai negre, mai sumbre si mai sinistre scenarii, care sa devina apoi cosmarul vietii noastre de zi cu zi.
Boc nici macar nu mai cere intelegere, rabdare, solidaritate. Lucruri pe care seful sau direct, presedintele, le-a invocat de atatea ori cu un accent deosebit de puternic pe solidaritatea tuturor romanilor. La Emil Boc este vorba parca despre un razboi permanent, de un raspuns nervos, incarcat cu resentimente. Intr-un fel este de inteles - critica permanenta, tot mai dura si vehementa a presei in gen
