Cea mai mare comunitate etnică din Dobrogea nu pierde niciun prilej pentru a-şi etata tradiţiile. Sala Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru sutele de aromâni care s-au reunit să-şi serbeze Ziua naţională.

O comunitate foarte unită; au venit la spectacol cu toată familia - de la cel mai important membru Papu (bunic), până la nepoţi îmbrăcaţi în costume populare. O comunitate care trăieşte prin muzica şi dansul lor; dovadă că în sală s-a dansat şi cântat ca şi pe scenă. Sunt pe val Muzica armână este din ce în ce mai cerută şi apreciată şi de români. Soliştii care până mai ieri cântau doar la serate au devenit în scurt timp vedete. „Pentru că avem o muzică care transmite bucurie, poftă de viaţă“, explică Gigi Sima, solist al formaţiei Pindu, care cântă de 20 de ani. „Şi, în plus, avem foarte mulţi tineri care vin din spate şi ne preiau tradiţiile, ceea ce pentru o etnie este foarte important“. În galeria stelelor folclorului dobrogean, Sirma Granzulea are un loc aparte, pentru că interpretează, compune şi prelucrează folclor armân. A evoluat în spectacolul de la Casa de cultură mândră de portul ei popular. „Suntem o comunitate care transmitem multe şi avem o continuitate de care suntem mândri“, explică solista. Într-o explozie de ritmuri, au mai cântat Hrista Luci, Stelică Arău, Ioti Nela, Iori Nicolae, Gheorghe Caraulani, Ionuţ Bacale, Răzvan Grosu, Tomi Caramitru şi Vali Tulică. „Costumul e de la maia“ Un punct de atracţie al spectacolului l-a constituit recuzita expusă pe scenă, obiecte tradiţionale vechi care vorbesc despre principala îndeletnicire a comunităţii, creşterea oilor. Şi poate şi de aceea multe din cântece armânilor se referă la păstori, dragoste, dor, înstrăinare. În plus, pe scenă s-au etalat costume vechi şi unicat. Le-au purtat cu mândrie o parte din elevii care activează în şcolile unde există cu