Clădirea ce adăposteşte Curtea de Apel Craiova are o istorie cel puţin interesantă. Ridicată între anii 1928-1930, proprietatea a fost pierdută în anii 1930 de către boierul Constantin Năiculescu la un joc de pocher.

Clădirea situată la kilometrul zero al oraşului poartă denumirea de „Casa Titulescu“ fiind ridicată pe locul unde marele diplomat român Nicolae Titulescu deţinea tot o construcţie. Istoricul craiovean Toma Rădulescu spune că propietatea a fost construită de Ghiţă Urdăreanu, socrul lui Ion Titulescu (n.r. tatăl lui Nicolae Titulescu), un personaj important al istoriei Băniei.

Intrarea în Curtea de Apel Craiova

„Este bine să ştiţi că această clădire nu arăta cum este acum. Era o casă cu geamlâc, după tipul caselor specifice balcanicilor. Propietarul era Ghiţă Urdăreanu, socrul lui Ion Titulescu, un moşier important al Craiovei, fost prefect de Dolj. A participat la organizarea justiţiei şi a dreptului comercial fiind un personaj important al istoriei Craiovei“,povesteşte istoricul.

Proprietatea familiei Titulescu

Casa moştenită de Nicolae Titulescu a fost vândută în anii 1930 familiei Năiculescu, boieri originari din Calafat. „Au vândut-o pentru că Nicolae Titulescu avea casă în Bucureşti pe Kiseleff iar pe asta din Craiova nu o mai folosea nimeni. În ea a locuit Ion Titulescu până la moartea sa“, explică istoricul Rădulescu. Familia Năiculescu deţinea 500 de hectare de teren în comuna Ghidici, peste 150 de hectare de pădure şi mai multe case în Calafat. Din dorinţa de a avea o reşedinţă impunătoare şi în Craiova, boiierii au dărâmat vechea construcţie, construind o clădire impresionantă.

Nicolae Titulescu

Partidă cu ghinion

Familia Năiculescu a pierdut casa situată pe bulevardul principal al oraşului înainte ca averea să le fie confiscată de către comunişti.