Introducerea taxei pe alimentele nesanatoase, asa-numita taxa pe fast-food, una dintre primele masuri propuse de ministrul sanatatii Cseke Attilla, nu va mai fi implementata in acest an, in conditiile in care termenul stabilit initial, luna martie, fusese deja depasit.
"Nu s-a renuntat la idee, dar anul acesta nu credem ca introducerea este fezabila in conditiile actuale", au spus reprezentantii biroului de presa al Ministerului Sanatatii.
Ideea unei astfel de taxe a fost facuta publica cu ocazia primei conferinte de presa sustinuta de ministrul sanatatii Cseke Attila la inceputul lunii ianuarie si a dat nastere unei opozitii puternice a patronatelor din industria alimentara care au argumentat ca introducerea unei astfel de taxe va determina cresterea preturilor, a evaziunii fiscale si a somajului.
Ministerul Sanatatii nu a facut publica lista produselor care ar fi urmat sa fie impozitate, nici nivelul taxei, afirmand numai ca sunt analizate circa 40.000 de alimente. De asemenea, reprezentantii institutiei au spus cu ocazia unei dezbateri publice ca nu vor fi impozitate produse precum pizza sau saorma, carnea, laptele, fructele, legumele, cerealele, ci doar acele produse care au foarte multe grasimi si dulciurile. In ceea ce priveste valoarea taxei, se analiza un nivel variabil aplicabil pe kilogram sau pe litrul de produs.
Singura dezbatere publica pe aceasta tema, derulata in luna februarie, nu s-a finalizat cu nicio concluzie, aducand mai multe intrebari decat raspunsuri. La momentul la care propunerea a fost lansata, ministerul estima ca ar putea strange circa 3-4 mld. lei (peste 700 mil. euro) din aceasta taxa. Piata restaurantelor, unitati care ar fi putut fi afectate de aceasta taxa, s-a ridicat anul trecut la sub un miliard de euro. O analiza a publicatiei germane Der Spiegel arata ca daca ar fi fost implementata, taxa pe alimentele n
