Fostul preşedinte rememorează trecerea a două decenii la primele alegeri după Revoluţie şi evenimentele din 13-15 iunie 1990. Iliescu renunţă la sintagma clasică de „golani", o foloseşte pe cea de "rebeli" şi le ia apărarea minerilor despre care spune că nu ei au fost cei care au introdus violenţa în politica postrevoluţionară, potrivit Realitatea.net.

Ion Iliescu pare să nu fi uitat niciun amănunt din cele întâmplate în urmă cu 20 de ani: alegerea sa în funcţia de preşedinte al României şi venirea minerilor în Capitală.

Într-o postare pe blog, fostul preşedinte îşi reia mai vechile sale teorii despre Piaţa Universităţii şi despre evenimentele violente ce au marcat acea epocă: "Alegerile din 20 mai 1990 s-au caracterizat printr-o participare masivă la vot (cca.15 milioane votanţi). Opţiunea clară a majorităţii covârşitoare în favoarea FSN şi a candidatului său la alegerile prezidenţiale exprima o stare de spirit reală, determinată, pe deoparte de aprecierea celor care s-au afirmat activ, în mod real, în acţiunea de răsturnare a dictaturii şi pe de altă parte, de o reacţie firească de respingere a sloganurilor agresive vehiculate la principala tribună a opoziţiei - „Piaţa Universităţii" - ocupată discreţionar în urma unui miting electoral al PNŢcd, în pofida Decretului-lege adoptat de CPUN privind modul de desfăşurare a mitingurilor electorale, care interzicea ocupare de spaţii publice (pieţe şi artere de circulaţie). Nu a fost deci o „Duminică a orbului" cum, în mod jignitor au apreciat unii opţiunea liber exprimată de cei 15 milioane de români, ci o reacţie firească de respingere a violenţelor la care apelau atunci unele forţe interesate", scrie Iliescu.

Fostul preşedinte trece apoi la descrierea mineriadei: "Oamenii raţionali care participaseră la manifestările din Piaţa Universităţii dintr-un spirit de frondă faţă de FSN s-au retras a d