In seria Almanahului de Gotha consacrată baronilor (Freiherren) figurează şi familia Wassilko de Serecki, singura dintre familiile de nobili români din Bucovina care a primit titlul de conte. Au existat mulţi conţi in acea regiune, dar nu de obârşie românească, originea fiind consemnată chiar in almanah, ce-i drept, sub forma "moldauisch". Numele sună exotic, dar e un derivat slav al lui "Vasile", personaj pomenit şi el sub forma latinizată "Basil" - unul dintre destinatarii diplomei de innobilare date in anul 1679 de către regele Jan Sobieski.
Toponimele legate de familie - Berhomete, Slobozia şi Mihova ş.a. - se găsesc astăzi toate la nord de hotarul actual cu Ucraina, la vest de Cernăuţi. Existenţa şi azi acolo a unei populaţii româneşti explică de ce pe acele meleaguri, care au făcut altădată parte din Polonia şi in perioada interbelică din România, a inflorit această familie innobilată succesiv de autorităţi diferite. Faptul că a primit titlul de conte tocmai in anul 1916 este semnificativ: se incerca poate atragerea nobilimii româneşti din Bucovina spre salvarea unui imperiu aflat in rapid declin.
Faptul că familia era relativ puţin cunoscută in societatea românească se explică atât prin numărul restrâns al membrilor ei, cât şi prin faptul că gravitase, prin concursul imprejurărilor istorice, spre alte centre: Varşovia, Viena, Cernăuţi. Poate că şi numele şi ortografia sa cu "w", dublu "s" şi "k", sunau cam nefamiliare, deşi legăturile matrimoniale s-au făcut adesea cu familii nobile româneşti din Bucovina: Flondor, Petrino, Goian, Isăcescu ş.a.
In lista publicată de Traian Larionescu in articolul său Familii vechi bucovinene, apărută in "Arhiva Genealogică Română" (1944), figurează şi familia Vasilco, a cărei intrare in rândul cavalerilor ("Ritterstand") era recunoscută la 17 septembrie 1788 (p. 22). Tot aici se precizează intr-o notă