Dacă în unele părţi ale lumii a avea două sau mai multe paşapoarte nu constituie un prilej de dispută, acest lucru nu este valabil pentru Slovacia şi Ungaria, între care s-a iscat un conflict puternic pe marginea legii maghiare a cetăţeniei, care oferă tuturor etnicilor maghiari din afara ţării dreptul aproape automat la un paşaport unguresc, scrie publicaţia britanică The Economist, citata de Agerpres.
Noua legislaţie, adoptată de parlamentul de la Budapesta la 26 mai, înlătură cerinţa rezidenţei permanente în Ungaria pentru obţinerea unui paşaport, astfel că pe viitor aplicanţii vor solicitaţi doar să demonstreze că pot vorbi maghiara şi că au rădăcini maghiare (cum ar fi un bunic ungur).
Pentru maghiari, o astfel de lege încearcă să acopere rana deschisă odată cu Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în urma căruia vechea Ungarie a fost dezmembrată, lăsând peste 3 din 10 maghiari în afara noului teritoriu, în state precum viitoarea Iugoslavie, Cehoslovacia şi România. Prin oferirea de paşapoarte pentru aceşti maghiari, care numără în prezent în jur de 2 milioane, guvernul de la Budapesta a făcut pe planul extremei-drepte din Ungaria şi a trimis un semnal altor state că minorităţile maghiare au un protector.
Acest lucru nu înseamnă prea mult în state cum ar fi Serbia, Slovenia sau Austria, unde maghiarii trăiesc fericiţi alături de ceilalţi cetăţeni. Subiectul este însă explozibil în Slovacia, unde majoritatea slavă este nemulţumită de ceea ce percepe drept aroganţa minorităţii maghiare, reprezentând aproximativ 10% din populaţie. Pe de altă parte, Slovacia a enervat Ungaria şi a alarmat unii outsideri cu o lege prost elaborată privind limba de stat care în unele cazuri penalizează folosirea limbii maghiare pe teritoriul slovac.
Prin urmare, în urma adoptării legii privind cetăţenia de către parlamentul de la B