Au lucrat ceva la Xperia X10 cei de la Sony Ericsson, pentru a nu dezamăgi piaţa care aştepta primul lor terminal cu sistem de operare Android, dar ştiu că au scos un produs bun. X10 este ceea ce trebuie să fie un mobil al anului 2010.
Dacă ar fi beneficiat şi de interfaţa Sense a celor de la HTC, aş fi zis că-i ideal. Aşa, a trebuit să mă mulţumesc cu ceea ce au găsit să ofere nou cei de la SE, anume cele două interfeţe Timescape şi Mediascape, despre care voi vorbi puţin mai târziu. Până atunci, să analizăm pe rând ceea ce oferă noul Sony Ericsson.
În primul rând, impresia de durabilitate: nu va trece neobservat şi nici nu va fi uşor dat uitării într-o lungă serie de telefoane cu sistem de operare Android. Dimensiunile sale - 119x63x13 mm - şi ecranul de 4 inci, rezistent la zgârieturi, materialul solid şi de calitate din care este făcută carcasa, procesorul puternic, calitatea audio bună şi camera foto de 8 MP fac din Xperia X10 un telefon de dorit. Atenţie însă: chiar dacă a fost dotat din start cu Android v2.1, ceea ce este meritoriu, căci noua variantă chiar "zbârnâie", X10 nu rulează Flash, ceea ce este un mare neajuns.
Testerul pe care l-am primit spre analiză avea carcasă albă, iar la dimensiunile generoase ale lui X10, culoarea chiar ieşea în evidenţă, ceea ce i-a făcut pe mulţi să comenteze: "Oooo, dŕ nu-i cam mare?". Asta mi-a reamintit de obsesia pentru negru a rotofeilor. Nu degeaba. Albul chiar "măreşte". La 4 inci ecranul, o carcasă albă îl făcea pe X10 să pară mai mare chiar decât era în realitate. Cu toate astea, mie mi s-a părut OK şi deloc deranjant la manipulare.
Ecranul tactil cu tehnologie capacitivă TFT cu 65.000 de culori are o rezoluţie de 480x854 pixeli, senzor accelerometru pentru autorotirea imaginii şi senzor de proximitate. Şi cei de la SE au optat pentru jack audio de 3,5 mm, pentru
