La Bucureşti, lipsa de viziune şi de curaj conduc economia pe fundătura reducerii salariilor şi a pensiilor. Investitorii stau la coadă pentru a cumpăra acţiuni la companiile de stat poloneze.
În luna mai, când în lipsă de bani pentru buget, Bucureştiul hotăra scăderea pensiilor şi a salariilor bugetarilor, polonezii scoteau la vânzare alte 20 de companii, din cele 740 de societăţi de stat cuprinse în „Programul de privatizare 2008-2011", reluat în forţă în septembrie 2009. Atunci, pus în situaţia de a alege cele mai bune măsuri de finanţare a deficitului, fostul preşedinte polonez Lech Kaczynski s-a opus creşterii taxelor şi a impozitelor dar şi tăieriilor de cheltuieli publice - susţinând chiar majorarea acestora.
Mai citiţi şi:
De ce au crescut depozitele bancare?
Steve Forbes: Moneda euro merită, într‑adevăr, să fie salvată
Astfel, Guvernul a aprobat în bugetul pentru 2010 o dublare a deficitului faţă de cel din 2009, până la 12,6 miliarde de euro. Iar mai mult de jumătate (peste şase miliarde de euro) din banii necesari finanţării acestuia urmând a veni din vânzarea participaţiilor la companiile unde statul încă deţine controlul.
Debutul anului 2010 s-a făcut în forţă: Vânzarea pe bursă a 10% din KGHM (cel de-al doilea mare producător de cupru din Europa) şi a 13% din Grupa Lotos SA (cea de-a doua mare rafinărie din Polonia) a adus 2,4 miliarde de zloţi (730 milioane de euro).
Privatizări pe bandă rulantă
Iar cei care susţineau că obiectivul Poloniei de a obţine şase miliarde de euro din privatizări în 2010 este prea ambiţios, au fost contrazişi din nou la începutul celui de-al doilea trimestru din an de succesul ofertei publice iniţiale (IPO) prin care statul şi-a vândut pe bursă cele 30% din capitalul celui mai mare asigurător polonez, PZU. Oferta a fost suprasubscrisă de nouă ori de către investitorii instituţio
