Desi greu de inghitit din punct de vedere emotional si uman, scaderea cu 15% a pensiilor nu este cea mai drastica masura care s-ar fi putut aplica. Deficitul de 29% al bugetului de asigurari arata ca, de fapt, valoarea punctului de pensie pe care sistemul il poate suporta in acest moment este nu cu 15%, ci cu 29% mai mica, scrie Cristian Orgonas, pe blogul lui.
Anul 2006
La sfarsitul anului 2005, bugetul asigurarilor sociale inregistra un deficit nesemnificativ (-120 mil lei sau -0,7%), iar anul 2006 a debutat cu o crestere a punctului de pensie de la 296 la 323 lei (+9,1%), urmata de o noua crestere de 5% in septembrie.
In decembrie a avut loc a treia si cea mai substantiala crestere, punctul de pensie ajungand la 396,2 lei, cu 33,8% mai mare decat la sfarsitul anului 2005. Cum veniturile contribuabililor cresteau intr-un ritm rapid si veniturile la bugetul cresteau, astfel ca la sfarsitul anului, bugetul asigurarilor sociale continua sa inregistreze un excedent de 1,8 mld lei sau 9% din veniturile curente.
Anul 2007
In anul respectiv, pensiile nu au crescut pana in septembrie, cand punctul de pensie a fost majorat cu 5%, insa doar doua luni mai tarziu a avut loc o crestere de inca 30%. Desi in 2007 punctul de pensie a crescut de la 396,2 la 541 lei (+36,6%), bugetul asigurarilor sociale a terminat anul cu un excedent de 1,6 mld lei sau 6,3% din venituri.
Anul 2008 – anul rupturii
In ianuarie, punctul de pensie a fost marit cu 7,5%, iar in februarie 2008, dupa 5 ani de echilibru (2003-2007), bugetul asigurarilor sociale a intrat pe deficit. Insa acest lucru nu a impiedicat majorarea punctului de pensie cu inca 20% in octombrie, moment in care lucrurile au luat-o razna.
De remarcat ca, in septembrie, adica in momentul in care clasa politica de decis cresterea pensiilor cu inca 20%, bugetul inregi
