Nu, ministerele nu sunt cele mai cheltuitoare institutii din Romania. Pare paradoxal, gandindu-ne cati bani toaca unele dintre ele, dar nu e asa. La capitolul asta, campioanele sunt autoritatile locale.
Primariile si consiliile judetene. Care arunca in stanga si in dreapta cu bani, fara sa tina seama de criza economica. Procentual, toaca mai multi bani pe lucruri inutile decat ar putea-o face Udrea cu Ministerul Dezvoltarii ori Berceanu cu Ministerul Transporturilor.
Nu e vorba de cinste sau necinste aici. E vorba de faptul ca primarii si presedintii de consilii judetene sunt multi si greu de controlat.
Pe apa sambetei
E de ajuns sa ne uitam in fiecare zi pe fluxul din orice agentie de stiri sau site agregator. Vom gasi uneori cate 4-5 articole cu primarii care au dat milioane de euro pentru lucruri care nu costau nici macar un sfert.
Lebedele si ratele de milioane din Bucuresti, ceasurile aurite sau contracte banoase pentru lucrari obscure. Cateva mici exemple. Si astea sunt doar cele mai importante. Cele care se vad si care ajung in presa. Ca ele mai sunt inca pe atatea. Intr-un an, sunt probabil cateva zeci de mii de asemenea ocazii. In care banii nostri sunt pur si simplu ventilati.
Si asta nu-i afecteaza numai pe oamenii ce locuiesc in respectivele orase. Nu. Ne afecteaza pe toti. Indirect, pentru ca prin contractile astea dubioase e dereglat mecanismul economiei. Legaturile obscure, nu performanta si pretul mic sunt criteriile. Firmele cinstite sunt cele mai dezavantajate. De fapt, sunt o specie pe cale de disparitie.
Apoi, pierdem bani in mod direct. Asta pentru ca o buna parte din bugetele autoritatilor locale vin de la bugetul de stat. Adica de la noi. Practic, sponsorizam firme de care n-am auzit din orase aflate la sute de kilometri departare.
Cum se poate?