Senatorii şi deputaţii susţin că sunt de acord să-şi declare contractele finanţate din bani publici. Societatea civilă are rezerve că o asemenea modificare a legii ANI se va produce. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Declararea afacerilor cu statul este susţinută, oficial, de majoritatea parlamentarilor jurişti care promit că vor accepta această propunere făcută de preşedintele Traian Băsescu în cererea de reexaminare a legii ANI trimisă legislativului.

Reprezentanţii societăţii civile, care i-au cerut preşedintelui să nu promulge legea ANI, mutilată de Senat, se arată sceptici însă faţă de ipoteza ca parlamentarii să voteze o astfel de reglementare.

Ce promit aleşii

Potrivit secretarului general al ANI, Horia Georgescu, propunerea făcută de Palatul Cotroceni ar crea „o transparenţă dezirabilă a contractelor din bani publici într-o perioadă de criză”. De asemenea, modificarea legii ar oferi instituţiei pe care o reprezintă „un instrument în plus pentru identificarea şi susţinerea conflictelor de interese”.

La ora actuală, mingea este în terenul parlamentului, pentru că şeful statului poate refuza o singură dată promulgarea unei legi, iar dacă senatorii şi deputaţii vor păstra forma actuală, şeful statului va fi obligat să o accepte.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, cel care a promovat numeroase tăieri ale atribuţiilor ANI, spune că este de acord „în principiu” cu creşterea transparenţei, dar vrea să vadă textul cererii de reexaminare înainte de a-şi formula poziţia.

Şeful Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), consideră că o astfel de prevedere este „absolut obligatorie” pentru asigurarea transparenţei şi că el, personal, o va vota. Şi vicepreşedintele Comisiei juridice din Cameră, liberalul Tudor Chiuariu, susţine că va vota o astfel de modificare. „Sunt de acord pentru că instituie un con