Proiectul pasoptist de realizare a micii si marii uniri ar putea oferi multe solutii crizelor de azi: orice idee reformatoare trebuie sa porneasca de jos, de la cetateni, institutii, sa-si faca loc in spatiul public ca promotoare a binelui si a progresului, iar cei ce-i pricep mesajul sa-l transmita mai departe pentru a genera o masa critica.
Patriotii scoliti in Occident, cei mai multi oameni cu stare si boieri de vita, si-au abandonat ifosele carturar-nobiliare, au colindat satele, i-au convins pe tarani ca "unirea face puterea", ca propasirea vine prin destoinicie, intelepciune si scoala, iar ideile lor au prins viata.
Avand suportul stiintei si al bunei-credinte, proiectul lor inca rezista, fiind constitutionalizat in anii 1859 - 1923. Mai bine de doua decenii, intre 1918 si 1940, romanii chiar au trait intr-o patrie. Azi idealul national si european nu mai trezeste emotii in constiintele lovite de necazuri, iar lehamitea e urat prevestitoare.
Patapievici crede ca manelistii pronunta mai bine limba romana ca moderatorii de emisiuni
Un important slogan a fost ca "Soarele rasare de la Bucuresti", desi s-au luat in discutie si alte locatii pentru capitala. De atunci miticismul a devenit subiect cu iz politic, mai ales in Ardeal, desemnand cam toate tarele societatii romanesti: neseriozitatea, mica si marea ciupeala, tradarile si impacarile succesive in piata mare, barfa, balacareala si vorbele de claca, universul mediocru al politicului, lipsit de inaltime moral-spirituala si de aptitudini manageriale etc.
Din nefericire, sloganul acesta, progresist la inceput, a generat la bolsevici "centralismul democratic", recte concentrarea excesiva a puterii militare si politico-economice in mana unui lider atotputernic si a unui cerc restrans de servitori devotati trup si suflet. Fiindca frica de tradare paralizeaza l