Această solicitare este inclusă într-o rezoluţie a Comisiei de politică externă adoptată marţi şi remisă agenţiei Mediafax.

Rezoluţia "atrage atenţia asupra exploatării nepermise de către partea ungară a sentimentelor naţionale cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon".

Rezoluţia subliniază, de asemenea, "necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară".

Comisia de politică externă reiterează angajamentul părţii române pentru consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Ungaria şi, respectiv, minoritatea maghiară din România.

Comisia de Politică Externă estimează în preambulul rezoluţiei că "lipsa de transparenţă şi de deschidere în tratarea unor chestiuni cu serioase implicaţii bilaterale poate avea efecte nedorite asupra climatului de încredere reciprocă în relaţia dintre România şi Republica Ungară".

Comisia precizează că are în vedere "caracterul consistent etnic, în realitate, al acordării cetăţeniei ungare pentru persoanele care pretind că au această identitate, cât şi modalitatea de acordare despre care apreciem că, în lipsa unei proceduri riguroase, riscă să devină o acordare în masă, colectivă".

Totodată, rezoluţia apreciază