Proverbul că "statul e un administrator prost" e demonstrat cu vârf şi îndesat de România. Afacerile făcute de statul nostru conţin un lung şir de exemple în care autorităţile au rămas cu buza umflată, "investitorii" sau administratorii buclucaşi s-au evaporate, iar paguba a rămas să o plătim noi toţi.

Un credit de 10 milioane de dolari a fost acordat de Departamentul Agriculturii şi Comodity Credit Corporation (CCC) pentru aprovizionarea cu bumbac a tuturor filaturilor din România. Pentru realizarea importurilor au câştigat la o licitaţie publică 5 companii de comerţ exterior: Romanoexport SA, Tricorom SA, Textilcotton SA, Impex Overseas Corp SRL şi Tuvic Impex SRL. Creditul, de 10 milioane de dolari, a fost luat pe 30 de ani, cu 6 ani perioadă de graţie şi dobândă de 3%.

Totul bine şi frumos până ce acei 6 ani trec şi trebuie să înceapă returnarea creditului. Exact la ţanc, în acel moment cei cinci importatori au refuzat să mai dea banii, motivând că nici ei nu au fost plătiţi de fabricile de textile. De aici începe circul. Ca să nu se facă de râs în faţa americanilor, România trebuie să plătească datoria de 5,41 milioane de dolari. Ca urmare, la Senat a fost depus recent un proiect de lege prin care aceasta să fie preluată la datoria publică. Articolul 1 al legii menţionează că în acest an se vor plăti şi restanţele din 2006, 2007, 2008 şi 2009, în valoare de 1,57 milioane de dolari. Articolul 2 spune că Ministerul Economiei va deschide procedura legală pentru a recupera creanţele.

Până acum, statul a recuperat prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) integral suma de 3,67 milioane de dolari de la Romanoexport SA. De la Tricorom s-au recuperat 250.000 de dolari din 1,1 milioane de dolari.

Mai departe, totul ajunge în situaţia "prinde orbul, scoate-i ochii". Astfel, Textilcotton se află în reorga