Procurorul-şef Laurenţiu Bratosin: „Nicio instituţie din cele chemate prin lege într-o anchetă penală nu poate să-şi permită să facă interceptări în alte condiţii decât cele prevăzute de lege"
Trăind în ţara celor şapte servicii secrete, românii în general, şi constănţenii în special, indiferent de categoria socială din care fac parte sau de statutul lor, au impresia că sunt ascultaţi non-stop. Aşa-zisa isterie a spionilor a ajuns atât de departe încât, fără distincţie, cuvinte de alint, aventuri sau apucături sexuale mai puţin obişnuite ale vorbitorilor - toate constituie, în opinia cetăţenilor, subiecte de maxim interes pentru serviciile secrete. Laurenţiu Bratosin, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Constanţa, vine să contrazică toate aceste teorii ale conspiraţiei. În contextul în care oamenii au ajuns, practic, obsedaţi de ideea că sunt ascultaţi, şeful DIICOT Constanţa a fost de acord să ne acorde un interviu, în care ne-a explicat procedura concretă şi modalitatea prin care se poate obţine autorizarea interceptărilor într-un dosar, situaţiile în care pot fi ascultate persoanele, dar şi cât de mult contează interceptările.
Cel mai adesea, oamenii asociază ideea de interceptare a convorbirilor cu DIICOT, DNA, dar şi cu alte structuri ale statului...
Aceasta este din cauză că infracţiunile date prin lege în competenţa DIICOT şi DNA sunt cele pentru care se prevede că se poate autoriza interceptarea convorbirilor.
Care este procedura prin care se poate obţine interceptarea convorbirilor, într-un dosar penal?
În primul rând, vreau să subliniez că interceptările pot fi cerute doar de către procuror, nimeni altcineva (nici cu un eventual acord al persoanei interceptate), nu poate să ceară instanţei acest lucru. Aspectele privind modalitatea în care se
