Angiografia coronariană este „testul de aur“ prin care se poate depista cu precizie o afecţiune cardiovasculară. România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte îmbolnăvirea şi mortalitatea din cauze cardiovasculare, potrivit datelor statistice.

Potrivit medicilor, o boală de inimă poate evolua fără simptome chiar şi 10-15 ani. Insuficienţa cardiacă, endocardita infecţioasă (infecţie a ţesutului cardiac) şi bolile valvulare cu stenoză mitrală (îngustarea vaselor de sânge) sunt doar câteva dintre afecţiunile inimii care nu dau niciun simptom fizic în timpul evoluţiei lor. Însă există boli precum angina pectorală sau infarctul de miocard care se manifestă prin durere resimţită în coşul pieptului (zona sternului).

Orice suspiciune privind existenţa unei boli de inimă poate fi confirmată sau infirmată prin realizarea unei angiografii coronariene (coronarografie), prin intermediul căreia se poate vizualiza traiectul arterial (de exemplu, se pot vedea eventualele vene îngustate şi se poate evalua funcţia musculară a inimii). „Această analiză este considerată standardul de aur în stabilirea diagnosticului, deoarece este un test cu care se compară toate celelalte analize prin care se verifică starea inimii", explică prof. dr. Dan Gaiţă, medic cardiolog la Institutul de Boli Cardio-vasculare din Timişoara.

Testele imagistice, utile pentru excluderea bolii

Angiografia coronariană este o analiză invazivă, deoarece implică folosirea unui cateter (un tub foarte subţire din material plastic, care este introdus într-un vas sanguin prin intermediul unui ac) şi, de aceea, se realizează doar la recomandarea medicului cardiolog.

Prin urmare, atunci când o persoană are suspiciuni în legătură cu o afecţiune de la nivelul inimii, se recomandă, pentru început, realizarea unei analize imagistice (tomografie computerizată sau investigaţ