Deşi are sesizări de neconstituţionalitate, care aşteaptă să fie luate în discuţie de luni de zile, blocând procese penale cu greutate, Curtea Constituţională s-a grăbit să ia în discuţie şi, în mod previzibil, să declare neconstituţională, Legea Lustraţiei. Ca un făcut, ziua în care Legea Lustraţiei a fost desfiinţată la Curtea Constituţională coincide şi cu ultima zi de mandat a preşedintelui Ioan Vida.
Decizie în ultima zi de mandat
E un lucru ştiut, şi pe care mizează foarte mulţi dintre cei care ridică excepţii de neconstituţionalitate în procese aflate pe rol, faptul că dintre momentul sesizării Curţii Constituţionalitate şi momentul luării unei decizii, în urma analizei respectivei sesizări, există un decalaj de cel puţin patru - cinci luni. Pe acest lucru mizează de fapt mulţi dintre cei care ridică excepţii de neconstituţionalitate. De exemplu, în procesul penal al „filierei Zaher”, judecat la Tribunalul Bucureşti, a durat opt luni până când Curtea Constituţională s-a pronunţat. Totuşi, în cazul sesizării formulate de 29 de senatori, respectiv 58 de deputaţi, cu privire la neconstituţionalitatea Legii Lustraţiei, Curtea Constituţională s-a mişcat surprinzător de repede, în mai puţin de o lună dând şi o decizie pe această temă. Astfel, luni, Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, că Legea Lustraţiei este neconstituţională, decizia fiind definitivă şi general obligatorie. Motivarea soluţiei urmează a fi publicată în următoarele săptămâni în Monitorul Oficial.
Foarte interesant este însă că ziua în care Legea Lustraţiei a fost desfiinţată de Curtea Constituţională a coincis cu ultima zi de mandat a preşedintelui Curţii Constituţionale, Ion Vida, numit ca şi judecător la această instanţă de Camera Deputaţilor, pe timpul guvernării P.S.D., în 2001, ales preşedinte al Curţii Constituţi