România a făcut progrese reduse în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției, dar instrumentul Comisiei Europene este folositor, trebuie menținut și ar trebui să conțină sancțiuni mai aspre. Sursa: Mediafax
Este concluzia generală a unui sondaj realizat printre jurnaliștii români și experții pe justiție din societatea civilă, dat publicității joi, 10 iunie, de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Societatea Academică din România (SAR).
Mecanismul de verificare a reformei justiției și luptei anticorupție din România și Bulgaria – o inovație în UE - a fost instituit în 2007, în momentul aderării celor două țări. Marți, directorul general al departamentului CE pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jonathan Faull, a asigurat că MCV va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar".
Progres limitat
Majoritatea respondenților sondajului CRPE & SAR consideră că România nu a îndeplinit niciunul dintre cele patru obiective de referință stabilite de MCV. Lucrurile stau cel mai prost la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În jur de 91% dintre cei intervievați consideră că Bucureștiul nu a îndeplinit obiectivul ce prevede „consolidarea transparenței și eficienței actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și responsabilității CSM”.
La întrebarea „sunt necesare obiectivele impuse de MCV?”, majoritatea respondenților au răspuns da. Există diferențe. Aproximativ 83% dintre cei intervievați cred că obiectivul ce prevede înființarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este necesar, în vreme ce proporția celor care consideră necesare celelalte trei obiective trece de 90% și ajunge chiar la 98,7% în cazul obiectivului care vizează investigarea faptelor de marea corupție.
MCV trebuie să cont
