Afectate de inundaţii şi abandonate de autorităţi, morile din zona Rudăria se distrug de la o zi la alta.
În judeţul Caraş-Severin, în zona Munţilor Almăj-Locvei şi în Clisura Dunării, se află cea mai mare concentrare de mori pe apă din Europa. Complexul mulinologic de la Rudăria este cuprins în patrimoniul UNESCO cu cele peste 20 de mori ale sale. Dar mori pe apă mai sunt şi la Sicheviţa, Berzeasca, Padina Matei sau în jurul satelor cu etnici cehi, cum ar fi Ravensca, Gârnic sau Bigăr. Fiindcă nici o autoritate nu şi-a îndreptat atenţia asupra lor, acestea sunt într-un stadiu înaintat de degradare.
Mori seculare
La nici o jumătate de kilometru de la ieşirea din comuna Sicheviţa, se află zona morilor de apă din Valea Gramensca - toate vechi de cel puţin 100 de ani şi cu multă istorie măcinată alături cu grânele din coş. Complexul are o valoare etnologică şi antropologică deosebită, o valoare istorică şi arhitecturală de prim ordin. Experţii spun că fiecare moară din cadrul său este un monument de arhitectură, de civilizaţie populară. Din păcate, cu toate că sunt unicat şi printre puţinele din Europa în stare de funcţionare, din cauza impasibilităţii şi a lipsei de interes a autorităţilor, care nu ştiu să valorifice ceea ce au, morile se părăginesc de la un an la altul.
Au rămas cinci mori din 30
Pe Valea Gramensca, din comuna Sicheviţa, s-au păstrat câteva de mori cu ciutură - adică roata orizontală cu cupe radiale. Până prin anii 1970, aici au existat peste 30 de mori, iar acum abia mai sunt vreo cinci. Restul a fost distrus de inundaţiile ce au avut loc în aceste zone sau pur şi simplu de nepăsarea oamenilor şi a autorităţilor locale care nu au realizat ce valori au în uşa casei. Aşezate pe cursul râului, morile sunt valorificate şi în prezent. Construcţiile de adăpostire ale morilor sunt din lemn, acoperite cu şiţă, iar instalaţii
