Cele două bănci specializate pe nişa economisirii-creditării în domeniul locativ - controlate de grupurile Raiffeisen şi BCR - încearcă să capitalizeze pe marginea programelor guvernamentale de reabilitare termică a clădirilor, unde pot finanţa pentru clienţi contribuţia individuală.
Pe de altă parte, bancherii văd potenţial şi în colaborarea directă cu asociaţiile de proprietari, un model care funcţionează deja în Slovacia. Băncile locale pentru locuinţe sunt însă limitate prin lege la finanţarea clienţilor persoane fizice.
"Proprietarii fac în unele cazuri economii pentru investiţii în clădiri, sub forma aşa-numitului fond de rulment. Dacă ar economisi prin băncile pentru locuinţe, primesc dobândă la aceste fonduri plus prima de la stat", a spus Andrei Stamatian, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL), în cadrul unui seminar organizat de Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România la Bratislava. RBL este prima bancă activă pe această nişă, din vara anului 2004.
În cadrul sistemului, statul oferă celor care economisesc o primă de 25% din suma depusă, cu un plafon de 250 de euro. Băncile se adresează însă mai degrabă clienţilor cu venituri mici, suma medie contractată (reprezentând economiile realizate plus creditul acordat de bancă la sfârşitul perioadei de economisire) fiind de circa 5.000 de euro în cazul RBL. În aceste condiţii, sumele se pretează mai degrabă pentru renovarea sau reabilitarea termică a locuinţelor decât pentru cumpărarea unei locuinţe.
Ciobanu spune că în Cluj a observat un interes ridicat din partea proprietarilor de apartamente pentru programele de reabilitare termică. Spre exemplu, RBL a creat două produse prin care se adresează proprietarilor care accesează fonduri publice în cadrul programelor de reabilitare termică a locuinţelor şi Casa Verde.
"Scopul acordării subvenţiilor de către stat