Senatorii şi deputaţii se află în faţa celei mai dure încercări de reformare a cheltuielilor statului din ultimii 20 de ani. Reducerea globală a salariilor şi a pensiilor se face pentru că statul n-a putut să se dispenseze de bugetarii în plus.

Parlamentul, în care reprezentanţii puterii au o majoritate confortabilă, îşi dă astăzi verdictul pe programul de măsuri de austeritate propus de guvernul lui Emil Boc, respingerea moţiunii de cenzură a opoziţiei echivalând în termeni finaciari cu o economie de 2, 2 milarde de euro la bugetul de stat.

Dacă moţiunea va fi respinsă, şi sunt toate şansele să se întâmple acest lucru, atunci nu mai este decât un pas până la reducerea cu 25% a salariilor din sistemul public şi a pensiilor cu 15%: contestarea la Curtea Constituţională, de care parlamentarii opoziţiei, bugetarii şi pensionarii îşi leagă toate speranţele. Atât PSD, cât şi PNL au anunţat că vor depune contestaţii la CCR. Demersul lor ar putea întârzia şi mai mult aplicarea legilor, pentru că judecătorii Curţii nu au un termen pentru a lua o decizie.

După adoptarea măsurilor, Fondul Monetar Internaţional va discuta în board eliberarea unei noi tranşe de 850 de milioane de euro din împrumutul acordat României, care ar urma să intre în rezervele BNR.

Măsurile de austeritate anunţate de preşedintele Traian Băsescu la începutul lunii mai reprezintă cea mai dură încercare de reformare a cheltuielilor statului din ultimii 20 de ani. Odată cu evoluţia pozitivă a economiei din 2000 şi până la finele lui 2008, când au început să se resimtă efectele crizei financiare globale, au crescut şi cheltuielile statului, în special cele cu salariile.

În 2009, cheltuielile de personal erau de aproape trei ori mai mari decât în 2004, aproape 47 de miliarde de lei, faţă de 17,6 miliarde, în vreme ce numărul angajaţilor din administraţia publică a crescut c