Uneori se mai întâmplă și câte o minune: mai există și parlamentari pentru care propria conștiință e mai importantă decât jocurile și disciplina de partid. În seara zilei în care a câștigat alegerile din Colegiul 19 din București, am scris despre Teo Trandafir că a obținut o victorie nu pentru PD-L, ci împotriva PD-L.

A doua zi, am revenit cu un text în care explicam de ce am încredere într-un politician precum Teo Trandafir, venit dinafara sistemului, după ce a realizat și a demonstrat ceva în viață, mult mai mult decât într-un de carieră.

”Am mai mare încredere în cineva care a reușit să realizeze ceva în viață, a construit ceva prin forțele proprii, a demonstrat că este capabil să facă performanță. Mai mult, un astfel de politician nu este dependent de funcția pe care ajunge să o dețină la un moment dat. Nu este disperat să-și mențină scaunul, ceea ce îi oferă o rezistență crescută la compromisuri. În cazul în care își pierde funcția se poate întoarce liniștit la catedră, pe scenă, la afacerile lui (aici mă refer strict la acel gen de afaceri care nu au legătură cu politicul).

Cred că un astfel de politician, cu o viață și o carieră asigurate independent de politică, are șansele să ofere, să se implice și să facă ceva și pentru alții”, scriam atunci.

Ieri, Teo Trandafir a anunțat că va vota moțiunea de cenzură pentru că nu poate accepta tăierea pensiilor. I-am urmărit și intervenția de la Realitatea TV, în care încerca să le explice (din păcate, în zadar) moderatorilor și invitaților că nu e vorba de un vot ”împotriva Guvernului Boc”, ci un vot în conformitate cu principiile și credințele ei. Că votul ei nu are legătură cu speculațiile lui Sebastian Lăzăroiu referitoare la trecerea ei la PC. La un moment dat, chiar mi s-a făcut milă de cei care încercau să scoată de la Teo Trandafir o declarație împotriva lui Boc. Pentru că pur și simplu e