Noul guvern de la Budapesta este obligat să continue politica de austeritate începută de precedentul executiv, în ciuda promisiunilor făcute în campania electorală. În locul relaxării fiscale vor fi introduse noi impozite pentru bănci şi instituţii financiare

Teama că extinderea crizei generate de deficitele bugetare exagerat de mari va migra din sudul spre centrul Europei a provocat scăderea generalizată a pieţelor. Această îngrijorare s-a accentuat după ce noul premier de la Budapesta, Viktor Orban, a declarat pe 4 iunie că ţara sa se află într-o situaţie foarte gravă, iar intrarea în incapacitate de plată nu mai este o simplă speculaţie. Datoria publică a Ungariei se ridică la 80% din PIB, mult peste România, Polonia sau Slovacia, fiind singurul stat est-european care depăşeşte limita de 60% impusă de Comisia Europeană. Declaraţiile oficialilor maghiari, cum că deficitul riscă să ajungă la 7,5% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 3,8%, a provocat deprecierea forintului cu 5% în numai două zile. Toate declaraţiile alarmiste din ultimele săptămâni au vizat de fapt pregătirea opiniei publice pentru continuarea politicii de austeritate. În campania electorală, Orban promisese înlocuirea măsurilor de austeritate cu unele care să asigure bazele creşterii economice prin reduceri de taxe şi impozite pentru mediul privat. El dorea să renegocieze acordul cu FMI pentru depăşirea pragului de 3,8% al deficitului bugetar. Ajuns la putere, însă, noul premier a constatat că promisiunile sale sunt nerealiste.

FMI, care are un acord de împrumut cu Ungaria, nu a permis depăşirea ţintei de deficit. În acest context, încasările la buget trebuie crescute cu 1,5%, conform calculelor Ministerului maghiar de Finanţe. Pentru atingerea acestei ţinte, Orban intenţiona să transfere fondurile colectate în baza Pilonului II al sistemului privat de pensii în bugetul consolidat al s