A început munca de poliţist pe „fâşie”, a fost repartizat pe traficul de persoane, iar din 2009 este purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră la Galaţi.

A plecat de acasă de la vârsta de 14 ani, către o carieră în uniformă care spune că-i aduce multe satisfacţii. A terminat Liceul de Poliţie la Buzău, după care a absolvit Academia de Poliţie din Bucureşti. Viaţa l-a purtat în mai multe locuri, dar l-a adus acum acasă, ca purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră gălăţene.

Nicăieri nu-i ca acasă

„Mi-am dorit mult să ajung acasă, chiar dacă mi-a plăcut peste tot pe unde am fost. Nu am vrut eu în mod deosebit postul de purtător de cuvânt, dar aşa a fost să fie”, spune Marcel Antohe.

După ce a terminat Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, a fost şef de tură în vamă la Albiţa. Acolo a stat doi ani şi jumătate, după care a mai fost, timp de un an şi jumătate, la Vaslui, pe „trafic de persoane”. A ajuns la munca de birou, lucru cu care s-a obişnuit foarte greu, dar pe care nu-l regretă.

„Mi-a fost foarte greu să îmi schimb locul de muncă. Mă obişnuisem pe operativul şi pot să spun că îmi place la nebunie. Dacă aş fi nevoit să lucrez din nou în domeniul acesta, m-aş descurca fără doar şi poate.

Ştiu ce înseamnă în adevăratul sens a sintagmei „intrare–ieşire din ţară”, ştiu ce înseamnă un tir cu ţigări. Cunosc toate aceste denumiri şi mai ales, cunosc ce presupun aceste operaţiuni. Având experienţă în operativ, mi-a fost uşor să mă obişnuiesc cu funcţia de purtător de cuvânt”, mărturiseşte poliţistul.

Spune că în perioada cât a lucrat la Vaslui, a fost una deosebită. „La Vaslui, când eram la trafic de persoane, am rezolvat un dosar greu. Era vorba de un membru al unui partid important. Cristian Turcu, era reprezentant al organizaţiei de tineret ala celui partid, era implicat în trafic de mi