Băcăuanul l-a avut ca profesor pe Dem Rădulescu, de la care a învăţat să respecte teatrul şi spectatorii. A jucat alături de Doru Octavian Dumitru.
Florin a căpătat „microbul scenei“ în adolescenţă. La 14 ani a jucat în piesa „O oglindă mincinoasă“, care i-a adus şi primul premiu din viaţă. „În clasa a XI-a am obţinut locul întâi pe ţară împreună cu ceilalţi colegi, cu piesa «Siciliana»,de Aurel Baranga. Am fost răsplătiţi cu o vacanţă de o săptămână la Năvodari“, îşi aminteşte actorul. Obişnuit cu aplauzele şi îndrăgostit de teatru, după liceu a dat examen la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.
Dem Rădulescu, un profesor sever
A intrat primul pe listă la teatru, deşi concurenţa a fost una extrem de acerbă, peste 800 de candidaţi pe 12 locuri. „Din comisia de examinare făceau parte nume mari ale scenei româneşti: Marin Moraru, Dem Rădulescu, Octavian Cotescu, Amza Pelea. După ce am intrat la teatru am fost repartizat la clasa lui Dem Rădulescu care, ca profesor, era destul de sever“, povesteşte Zăncescu.
Visul său a fost însă acela ca, după terminarea facultăţii, să ajungă actor la un teatru de revistă. Îşi dorea să urce pe scena Teatrului „Fantasio“ din Constanţa pentru că acolo simţea că-şi poate realiza visul. Nu i s-a îndeplinit dorinţa întrucât, imediat după absolvire, a ajuns pe scena teatrului din Botoşani unde, timp de trei ani, a fost actor stagiar. S-a întors apoi acasă, în Bacău unde, timp de zece ani, a jucat pe scena Teatrului Municipal „George Bacovia“. Norocul i s-a schimbat în 1993.
A ridicat în picioare Sala Palatului
Atunci a obţinut în cele din urmă transferul la „Fantasio“. În acelaşi an a fost solicitat să prezinte festivalul de muzică uşoară „Mamaia“ pentru că Octavian Ursulescu, prezentatorul consacrat al festivalului, nu era disponibil. Timp de opt ani, a jucat pe scena