Scrisoare deschisă adresată Consiliului Uniunii Scriitorilor Scrisoare de candidatură pentru reprezentarea USR în CA al TVR Stimaţi colegi, Am ales să mă adresez domniilor voastre în mod disociat, adică atît în calitatea dvs de distinse personalităţi creatoare, cît şi ca membri ai unui organism de conducere al Uniunii Scriitorilor precum Consiliul acesteia deoarece, în ultima şedinţă, din prima jumătate a lunii iunie 2010, a acestui organism, aţi făcut, din păcate, trista dovadă a adevărului despre cum suma unor personalităţi remarcabile poate produce uneori – din grabă, din confuzie, nu neapărat din rea-voinţă – rezultate de o remarcabilă mediocritate. Iată de ce este de datoria mea să vă informez corect şi complet. Cu o grabă nejustificată, ba chiar contraproductivă, v-aţi repezit să cauţionaţi, prin votul dvs, proiectul unei noi legi a serviciilor media publice româneşti, care nu numai că încă n-a fost votat de către Parlamentul României, dar este şi puternic contestat nu numai de către sindicatele din Radioul şi Televiziunea publice şi de către – atenţie! – nu partidele politice, ci tocmai de către ONG-uri renumite, cu activitate specifică în media, care au refuzat, deocamdată, să dea curs acestui proiect de lege, care este pus, de asemenea, la îndoială şi de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor. Căci există pericolul ca din intenţia iniţială, absolut vitală, de depolitizare a conducerilor Radioului şi Televiziunii publice să se ajungă la totala deprofesionalizare a conducerilor acestora, tocmai în pragul reformelor pe care ele trebuie să le îndrăznească (în special în cazul TVR). Sau, mai rău, de la eliminarea pericolului unui anumit clientelism, cel politic, la introducerea (iluzorie) a altui clientelism, cel de „breaslă“, de fapt, strict personal: măruntul trafic de influenţă. Acesta este semnalul total deplasat pe care l-aţi dat, din păcate, stima