Iran: revoluţia prin blogging

Sînt tineri, aşadar revoltaţi şi tandri, idealişti şi sumbri, tonici şi apocaliptici. Să fie auziţi e o chestiune de viaţă şi moarte. Cînd şi-au dat seama că în spaţiul public nu se poate, au început să-şi facă bloguri – singura sursă de exprimare tolerată o vreme de regimul de la Teheran. Au devenit fără voie specialişti în camuflajul pe Internet. Rezultatul: farsi este e doua cea mai folosită limbă din blogosferă şi Iranul ocupă locul trei ca număr de bloguri, după SUA şi China (despre fenomenul blogosferei persane, aici).

Din cînd în cînd – mai ales după demonstraţiile anti-guvernamentale de proporţii care au urmat alegerilor din iunie 2009 – unii dispar. Postările se opresc brusc şi nu mai revin. Ce s-ar fi putut întîmpla? Ştim, de exemplu, că bloggerul şi ziaristul Omid Reza Mirsayafi a murit în închisoare anul trecut.

Însă alteori urmează triumful: după o perioadă de tăcere, au reuşit să fugă din ţară şi-şi fac bloguri din diaspora, au schimbat platforma, au găsit un proxy mai bun, şi-au schimbat identitatea. Mesajul lor: nu puteţi voi să închideţi cît putem noi să bloguim.

Un director de bloguri iraniene, organizat pe două categorii, Iran şi diaspora, poate fi găsit aici. O ştire de pe 17 iunie spune că guvernul închide platforma wordpress.com. Rezistenţa continuă.

Iran: revoluţia prin blogging

Sînt tineri, aşadar revoltaţi şi tandri, idealişti şi sumbri, tonici şi apocaliptici. Să fie auziţi e o chestiune de viaţă şi moarte. Cînd şi-au dat seama că în spaţiul public nu se poate, au început să-şi facă bloguri – singura sursă de exprimare tolerată o vreme de regimul de la Teheran. Au devenit fără voie specialişti în camuflajul pe Internet. Rezultatul: farsi este e doua cea mai folosită limbă din blogosferă şi Iranul ocupă locul trei ca număr de bloguri, după SUA şi China (despre fenom