Mai multi politicieni, atat din partea puterii, cat mai ales din partea opozitiei, si-au exprimat opinia ca o solutie de iesire din criza este folosirea banilor din rezerva internationala a Romaniei. Lucru practic imposibil, de altfel.
In ultima vreme, politicienii ingramaditi pe micile ecrane s-au napustit pe rezervele internationale ale Romaniei, gestionate de Banca Nationala a Romaniei. Rationamentul lor este simplu: daca reducerea pensiilor cu 15% aduce in acest an la bugetul de stat doar 500 mil.Euro, de ce n-am da iama in rezervele internationale ale BNR pentru finantarea deficitului de stat?
Numai ca acest lucru, dincolo de uzantele internationale, nu ar fi posibil din cauza apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana si a BNR la Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Fondul Monetar International a acordat imprumuturi tarilor membre doar in favoarea bancilor centrale ale acestora, pentru mentinerea cursului valutar si a stabilitatii preturilor.
Doar in urma crizei economice pe care o traversam FMI a acceptat sa acorde parti ale transelor acordat prin acorduri stand-by guvernelor, pentru finantarea deficitelor bugetare. Asa a fost si cazul Romaniei. Dintre cele patru transe obtinute pana acum de la FMI in cadrul acordului stand-by in curs, o parte a banilor a mers in administrarea Guvernului Romaniei.
Au existat incercari de ingerinta a statelor la rezerva internationala a bancilor centrale, taxate cu severitate de comunitatea internationala. Dupa cum scriam in articolul Cand sefii de stat isi baga nasul in treaba bancilor centrale, la inceputul acestui an, presedintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, ii solicitase guvernatorului bancii centrale sa puna la dispozitia guvernului 6,6 mld.$ pentru plata unor transe din datoria externa a tarii.
Argentina are de platit transe
