Politicienii noştri de azi îi repetă pe cei de ieri fără s-o ştie.

Spre deosebire de mulţi confraţi, n-am stat la televizor pentru a urmări şedinţa comună a Camerelor dedicată Moţiunii de cenzură. Am stat, în schimb, să urmăresc la OTV, în transmisie directă, spectacolul confruntării dintre Putere şi Opoziţie la votul din Camera Deputaţilor pentru desemnarea unui judecător la Curtea Constituţională.

Cei care n-au avut inspiraţia de a vedea păruiala din noaptea de luni spre marţi vor fi întrucâtva surprinşi aflând că o şedinţă a Parlamentului a intrat în atenţia OTV. De regulă, OTV se interesează de momente funambuleşti ale realităţii noastre: prevestiri de Apocalipse, de inşi cu cămaşa scoasă afară din pantaloni, capre care-şi fac pedichiura şi babe care-l contrazic pe Albert Einstein. Cu aplecarea sa către pitorescul ieftin, Dan Diaconescu a simţit că publicul său va fi interesat de spectacolul din Parlament, prin nimic deosebit de cel al stafiilor care trimit SMS-uri (contra cost) şi al instalatorilor care fac anchete penale.

Nu de asta am reuşit eu rara performanţă de a urmări OTV până la două şi jumătate noaptea. Am făcut-o ca să pot vedea ce trucuri mai născoceşte Opoziţia pentru a boicota o şedinţă parlamentară. Mirosind că, spre deosebire de data trecută, partidele din arcul guvernamental s-au mobilizat pentru a-şi impune candidatul, parlamentarii Opoziţiei şi-au propus să blocheze procedura parlamentară a votării. Pentru aceasta s-au provocat numeroase incidente de procedură, s-au cerut pauze de consultări inutile, parlamentarii PSD şi PNL au făcut un lanţ uman în faţa prezidiului sau chiar au furat capacelor urnelor de vot.

Am mai spus-o. Politicienii noştri de azi îi repetă pe cei de ieri fără s-o ştie. Un moment asemănător în istoria României s-a petrecut în martie 1899, sub guvernarea liberalului Dimitrie A. Sturdza. Deşi supus unor