Perioada de relativă libertate în Ucraina, instaurată în timpul fostului regim democratic adus de "Revoluţia Portocalie" în frunte cu fostul preşedinte Victor Iuşcenko. Rivalul său devenit, într-un fel, "tradiţional", Victor Ianukovici, care a câştigat, s-a instalat în fruntea statului în urma noilor alegeri prezidenţiale, face loc uşor-uşor binecunoscutei cenzuri de tip sovietic. Primele victime vizate de noile autorităţi ucrainene - mari simpatizante ale Kremlinului - par a fi mass-media.

"Sunt semne că autorităţile au impus cenzura", a constatat Natalia Ligaciova, redactor-şef al revistei Telekritika. Îngrijorarea ei este împărtăşită şi de organizaţia internaţională Reporteri fără Frontiere, care intenţionează să trimită luna viitoare o misiune în fosta republică sovietică, după ce a constatat că "din ce în ce mai mulţi jurnalişti îi trimit petiţii prin care îi cer ajutorul", scrie AFP.

În luna mai, două mari posturi de televiziune, "1+1" şi "STB" au denunţat mai multe tentative de cenzură ale noii puteri instalate la Kiev, dar încă din februarie apăruseră primele plângeri din partea presei.

SEMNUL RĂU

În scurt timp după desfiinţarea celor două canale de televiziune, presa s-a confruntat deschis cu o încercare de cenzură din partea autorităţilor, când un responsabil de la Preşedinţie le-a cerut jurnaliştilor să nu difuzeze o înregistrare video, în care o coroană mortuară se prăbuşise peste preşedintele Ianukovici în timpul unei ceremonii de comemorare.

În iunie, zeci de jurnalişti au înnodat unul după altul, în semn de protest, tricouri pe care era scris "Stop cenzurii!", după o conferinţă de presă a preşedintelui şi un marş mpotriva cenzurii statului desfăşurat la Kiev.

În final, Ianukovici a recunoscut că s-au făcut presiuni asupra presei, dar a spus că au fost doar câteva "cazuri izolate".

IN