Camilla Lackberg a scris şapte romane de succes în limba ei maternă, suedeza, dar până acum nimeni nu s-a deranjat să traducă şi să publice niciunul dintre ele în Statele Unite. Succesul de care scritoarea de bucură în prezent se datorează unei hackeriţe bisexuale cu multe tatuaje, Lisbeth Salander, personajul principal al cărţii „Fata cu un dragon tatuat" scrisă de Stieg Larsson.
Editorii şi librarii se grăbesc să găsească romane nordice noir care să continue trilogia Millennium a lui Stieg Larsson, devenită celebră prin personajele doamnei Salander si jurnalistul de investigaţii Mikael Blomkvist. Cărţile au devenit un fenomen după ce s-au vândut în 6 milioane de exemplare în Statele Unite şi 35 de milioane de exemplare în toată lumea - un număr de aproape patru ori mai mare decât populaţia din Suedia. A treia şi ultima carte din această serie, „Fata care a lovit cuibul de viespi", a fost publicată luna trecută în Statele Unite de editura Alfred A. Knopf şi a devenit instantaneu o cartea care „trebuie citită" în această vară.
Scriitorul Stieg Larsson a murit în anul 2004 la vârsta de 50 de ani. Astfel, seria de romane este aparent la capăt deşi apetitul publicului pentru haosul scandinav creat de Larsson este la apogeu. Toţi cititorii care au citit Cuibul de viespi se întreabă "Ce au de gând să facă personajele în continuare? Un manuscris neterminat poate extinde seria. „Am o presimţire că fiecare editură va publica noul Stieg Larsson", spune Stan Hynds, cumpărător de cărţi de la o librărie din Manchester.
În ulimele decenii, romanele poliţiste scandinave au devenit populare printre cititorii pasionaţi de literatura de suspans. Nici operele romancierului Henning Mankell care s-au vândut foarte bine, nu au reuşit să devină cunoscute în Statele Unite.
Formula de succes include, adesea, un decor rece şi un detectiv cărunt care consumă prea mult
